Migrația românească are costul ei

În prezent, românii constituie una dintre cele mai mari forțe de muncă ale migrantilor din Uniunea Europeană (UE), cu peste 3 milioane de persoane care locuiesc și muncesc în ţările din Uniunea Europeană unde pot obține salarii mai mari.

Dar această migrație economică are costul ei: efectele părinţilor absenți și a partenerilor sunt puternic resimțite de cei care sunt lăsaţi în urmă într-o tară în care salariul mediu lunar este de aproximativ 300 de euro.

Cu puține oportunităţi economice disponibile după căderea comunismului în 1989, milioane de români au părăsit țara și milioane au plecat spre UE după aderarea României  în 2007.

Valul migrației românești nu a încetinit și a avut un impact negativ asupra populației și forței de muncă care sunt încă în scădere în România. Cu toate acestea, după cum s-a explicat anterior, mulți români care lucrează în străinătate trimit acasă sume mari din câștigurile lor pentru ca familiile să-și construiască vieți mai bune în absența lor.

Anul trecut, un raport al Administrației Prezidențiale a estimat că pană la 300.000 de copii au un părinte absent care lucrează în străinătate.

Au existat preocupări lungi cu privire la modul în care emigrația în masă a românilor poate avea un impact negativ asupra vieții copiilor, a vieții de familie și a relațiilor în general.

“Situația copiilor ai căror părinti lucrează în străinătate este ingrijorătoare, deoarece este vorba de o generație de copii, în unele estimări de 300.000, care cresc fără îndrumare și dragoste de familie și riscă să nu dezvolte suficient abilităti pentru a se împlini, și de a deveni cetăţeni productivi și activi”, a spus Administrația Prezidentială.

Mulți copii care sunt lăsaţi în urmă sunt crescuți de bunici sau chiar de un singur părinte iar în multe situații acești copii învață chiar să se îngrijească singuri.

Se vorbește foarte puțin și despre efectele negative asupra părinţilor plecați peste hotare, care sunt mai izolați decât familia lor de acasă, din cauza barierelor lingvistice și a diferențelor culturale.

O mare parte dentre românii care muncesc în străinătate, adesea își desfășoară activitatea în sectoare precum construcții, îngrijire și agricultură. Banii trimiși acasă au rolul de a imbunătăţi condițiile de viață ale familiei. Însă cei mai mulți lucrători imigranți, nu plănuiesc să se stabilească peste hotare permanent ci visează să se întoarcă în România la un moment dat.

Cu toate acestea, românii din străinătate pot constata că distanța pune o presiune foarte mare asupra relației lor cu partenerul rămas acasă. Nu există însă cifre concrete care să reflecte cu exactitate câte relații de acest gen ajung la divorț.

Deși emigrația în masă poate avea numeroase efecte negative asupra familiilor și a copiilor rămasi în urmă, avantajele obținerii de salarii mai mari în străinătate pentru a imbunătăţi calitatea vieții, sunt semnificative.

Mii de sate sărace din întreagă ţară prezintă marcajul banilor câștigați în străinătate; acoperișuri noi strălucitoare, case extinse și mașini moderne nu sunt ușor de obținut în România fără sacrificiul forței de muncă emigrante.