O sumedenie de motive care ar trebui să te pună pe gânduri când vine vorba de banii cash

Nu vor dispărea prea curând, însă banii cash se dovedesc tot mai puţini necesari. În afară de grija de a-i avea în portofel, există o sumedenie de motive care să te pună pe gânduri în legătură cu gestionarea “lichidităţilor”. Noi ne-am gândit la câteva.

E mai greu să îţi gestionezi bugetul.

Dacă e să ne luăm după studii, nu e foarte clar cum e mai uşor să te educi în a renunţa la cheltuielile inutile.

Unele spun că dacă plăteşti cash, tranzacţia pare mai reală şi atunci tendinţa consumatorilor este să cheltuiască mai puţin.

Pe de altă parte, cash la îndemână poate însemna şi multe cumpărături aiurea, spre exemplu, când vrei să schimbi o bancnotă mai mare. Poate părea ciudat, dar cardurile şi numeroasele aplicaţii online, de la cele oferite de bănci şi până la portofelele inteligente de pe smartphone-uri, te pot ajuta să îţi urmăreşti cheltuielile şi să îţi gestionezi bugetul în timp real.

Mai mult, te pot îndruma să îţi schimbi anumite obiceiuri care deşi par inofensive se dovedesc a fi costisitoare odată puse cap la cap. Cei curioşi să vadă unde exact s-au dus banii de la salariu, pot folosi un portofel inteligent (sincronizat la tranzacţiile electronice) pentru a studia, la sfârşitul unei luni cât au plătit pe utilităţi şi alte facturi, câţi bani au cheltuit pe ieşirile în oraş şi cu ce economii se pot lăuda.

Odată identificate toate tipurile de cheltuieli, ele pot fi optimizate.

Pasul următor ar fi să te scapi de nişte griji şi să îţi programezi, spre exemplu, plăţi recurente în aşa fel încât să nu ţi se mai întâmple să uiţi de plata unei facturi. Până şi unii administratori de bloc s-au modernizat şi folosesc aplicaţii online prin care trimit facturile direct pe e-mail, iar locatarii le pot plăti online. Chiar şi Fiscul promite că în viitorul nu prea îndepărtat, toate taxele şi impozitele vor putea fi achitate online. Pe scurt, există tot mai puţine locuri unde nu se poate plăti cu cardul.

Îi poţi pierde foarte uşor.

Odată furaţi sau pierduţi, banii cash sunt aproape imposibil de recuperat. Un card, în schimb, poate fi anulat şi înlocuit. Mai mult, majoritatea băncilor îi despăgubesc pe clienţi în situaţia în care, cu un card furat s-au făcut tranzacţii frauduloase. Atât timp cât urmaţi procedurile de raportare ale băncii, nu ar trebui să aveţi probleme.

Se rup.

Un alt dezavantaj al banilor fizici este că se deteriorează. Leii româneşti, făcuţi pe suport de polimer (plastic) sunt ceva mai rezistenţi decât valutele „forte” din Vest, cum ar fi lira, euro sau dolarul. Chiar şi aşa, suntem siguri că aţi primit, nu de puţine ori, lei rupţi într-un colţ sau lipiți cu scotch.

Se falsifică.

Un alt risc al cash-ului este să primiţi bani contrafăcuţi. Doar în Statele Unite ar circula, potrivit unor estimări mai vechi, în jur de 200 de milioane de dolari în bancnote false. În 2010, din Marea Britanie au fost retrase peste 300.000 de bancnote contrafăcute, în valoare de aproape 6 milioane de lire. Cu un an înainte, din UE s-au retras bani falşi în valoare de alte 20 de milioane de euro. Cum cele mai falsificate bancnote sunt cele cu o valoare mare, Banca Centrală Europeană a decis în primăvară să oprească emiterea bancnotei de 500 de euro, care va mai putea fi folosită până în 2018, după care va fi retrasă din circulaţie.

Au microbi.

Şi dacă tot am ajuns la capitolul bancnote, sigur aveţi cel puţin un prieten care v-a atras atenţia să vă spălaţi pe mâini după ce folosiţi bani cash. Mai multe studii au atras atenţia că bancnotele sunt un mediu propice dezvoltării a tot soiul de bacterii. E adevărat, viruşii şi bacteriile pot trăi cam pe orice suprafaţă până la 48 de ore, însă un studiu publicat de presa de specialitate a arătat că un virus gripal contagios poate supravieţui până la 17 zile pe o bancnotă. Poate şi mai grav, un studiu din 2009 atrage atenţia că 90% din dolari conţin urme de cocaină. În cursul celor circa 20 de luni în care se află în circulaţie, banii americani schimbaţi în magazine şi amestecaţi în ATM-uri „adună” bacterii, resturi de mâncare şi chiar urme de droguri.

Uneori nu poţi plăti fără card.

Ai văzut o super ofertă pentru vacanţa pe care ţi-o doreşti? Există o probabilitate foarte mare să nu poţi face o rezervare fără să plăteşti un avans, cu cardul. Unii comercianţi, în special cei din turism (hotelierii, spre exemplu) le cer clienţilor numărul de card pentru a valida o rezervare. În unele cazuri, puteţi chiar să faceţi economii sau să câştigaţi premii dacă folosiţi cardurile. În România, spre exemplu, unde rata de bancarizare este în continuare foarte scăzută, procesatorii de plăţi cu cardul au aproape mereu campanii de promovare prin care utilizatorii primesc diverse discount-uri sau participă automat la tombole.

Eşti suspect în ochii băncilor.

În vremurile nostre, în lipsa unei amprente bancare (un cont de salariu, de economii, un card de cumpărături etc), e posibil ca luarea unui credit să se dovedească mai greoaie. Sigur că băncile sunt interesate în primul rând de fluturaşul de salariu, dar absenţa oricărui fel de relaţie cu o instituţie financiară trage în jos scoring-ul general pentru acordarea unui credit.

Acestea fiind spuse, trebuie să precizăm totuşi că românii continuă să prefere banii cash. În prima jumătate a anului, cardurile s-au folosit mai mult pentru a retrage bani decât pentru a face plăţi. Din datele Băncii Naţionale reiese că românii au retras echivalentul a 15,8 miliarde de euro, în vreme ce plăţile electronice au fost de trei ori mai mici, de sub 5 miliarde de euro.

Chiar şi aşa, specialiştii continuă să ne recomande să folosim, pe cât posibil, “banii electronici”.

Motivele lor sunt puţin diferite. Tranzacţiile “offline” sunt aproape imposibil de urmărit.

Există riscul de evaziune, când banii nu sunt declaraţi sau de fraudă, când sunt folosiţi pentru mici “atenţii”. Chiar şi fără aceste argumente, în era digitală, banii cash se dovedesc tot mai incomozi şi mai greu de administrat.

Lista e deschisă. Voi ce argumente aveţi?